Reseteaza parola

Căutare avansată
Rezultatele căutării dvs
19/08/2020

Parcul Regele Mihai I al României

Parcul Regele Mihai I al României, oaza de verdeață din inima capitalei. Parcul s-a mai numit și Național, Carol al II-lea și I.V.Stalin.

Parcul Regele Mihai I al României este situat în partea de nord a Bucureștiului.

Zona e delimitată de B-dul Prezan Constantin, B-dul Aviatorilor, Șos. Nordului, Str. Elena Văcărescu, Șos. București-Ploiești și Șoseaua Regele Mihai I.

Parcul a fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha). Suprafața sa totală este de 187 ha.

Pe lac se pot zări șalupe, vaporașe și hidrobiciclete, fiind utilizat pentru agrement, navigație și sporturi nautice.

Lacul din centrul parcului face parte din lanțul de lacuri antropice al râului Colentina.

Aleea parcului ce înconjoară lacul are o lungime de 5.92 km.

Parcul Regele Mihai I al României: istoric

Înainte de 1930 zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă, fiind asanată între 1930 și 1935.

Cu această ocazie s-a pus și problema amenajării întregii suprafețe libere.

La acea vreme s-a ținut cont și de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf.

S-a procedat la exproprierea a zeci de locuințe sărace și a unei întreprinderi industriale.

Mai apoi, s-au trasat aleile pentru a se face loc în 1939 celui mai întins spațiu verde la acea vreme.

Proiectele parcului au fost realizate de arhitecții Ernest Pinard și Friedrich Rebhuhn.

Friedrich Rebhuhn, un arhitect peisagist german ce a lucrat în Anglia, Franța și Elveția, a venit în 1910 în România.

De numele lui se leagă lucrările efectuate în cadrul parcului Cișmigiu.

Din 1922 a sprijinit-o pe regina Maria în organizarea activității la grădinile palatului.

Fr. Rebhuhn, talentat și prolific arhitect peisagist, a contribuit la crearea compoziției vegetale (arbori, arbuști, flori).

Nu în ultimul rând, arhitectul român Octav Doicescu s-a ocupat de proiectarea aleilor din parc.

La intrarea în Muzeul Satului o placă memorială amintește de lucrările hidrotehnice efectuate sub Carol al II-lea.

În 1951 parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală.

De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Național, Parcul Carol al II-lea, Parcul I. V. Stalin și Herăstrău.

Pe când avea denumirea lui Stalin, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a acestuia ridicată în 1951.

Construcția a fost demolată în anul 1962. În prezent, pe aproximativ același loc se află statuia lui Charles de Gaulle.

În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului Herăstrău.

Teatrul de Vară din Parcul Regele Mihai I al României, situat lângă Muzeul Satului, a fost construit în 1956.

Vegetația

Vegetația parcului este formată dintr-o varietate de specii de arbori și arbuști foioși (arțari, frasini, plopi, salcii, tei).

De asemenea, trecătorii se pot bucura și de imaginea arbuștilor rășinoși (buxus, juniperus, taxus, forsythia, filadelfi).

Mai mult, în parc se găsesc și arbori protejați.

De exemplu, Stejarul lui Tagore plantat în 1961 cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii lui Rabindranath Tagore.

Tot în această categorie a speciilor protejate putem enumera și cireșii floriferi din Grădina Japoneză.

Pomii au fost donați de către însuși împăratul Japoniei.

Raritatea botanică din Parcul Regele Mihai I al României

În parc crește un unicat dendrologic, o varietate a salcâmului japonez cu ramuri plângătoare și frunze pătate cu alb.

Fiind necunoscut în literatura de specialitate, a fost descris pentru prima dată de specialiști din România în 1960.

În acel an a primit numele de Sophora japonica Bucuresti.

Monumente prezente în parc:

  • Monumentul părinților fondatori ai Uniunii Europene;
  • Fântâna Modura;
  • Statuia lui Charles de Gaulle;
  • Statuia „Prometeu”;
  • Nimfa adormită;
  • Statuia „Hercule doborând Centaurul”;
  • Clubul Diplomatic.

Lăsați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.