Reseteaza parola

Căutare avansată
Rezultatele căutării dvs
19/08/2020

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Instituția poartă numele celui prin a cărui strădanie s-a proiectat şi construit sediul.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală, un reper pentru București

Muzeul Națonal de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este cea mai cunoscută instituție de gen din capitală.

Edificiul poartă numele savantului prin a cărui strădanie a fost proiectat şi construit sediul muzeului, în 1906.

Grigore Antipa a fost și director al muzeului în perioada 1893–1944.

Muzeul se află pe locul cinci în topul celor mai frumoase muzee de istorie naturală din Europa.

În același timp, este și cel mai mare muzeu de acest fel din țară.

Instituția deține una dintre cele mai valoroase și mai diverse colecții științifice din România.

Putem vorbi despre peste două milioane de vertebrate și nevertebrate în ipostazele în care le întâlnim în natură.

Acestea se află expuse într-un mediu recreat care îl imită perfect pe cel natural.

Istoric

Inițial, prima colecție de Istorie naturală a fost expusă în cadrul „Museului Național din Bucuresci”.

Locația a fost înființată în anul 1834, în sălile Colegiului Sf. Sava, prin porunca nr. 142 a lui Alexandru Ghica.

În anul Unirii, 1859, Colegiul Sf. Sava urmând să fie demolat, Muzeul se mută în casele Hiotu din vecinătate.

În 1864, Muzeul se mută, din nou, în aripa stânga a Palatului Academiei.

A. I. Cuza aprobă în 1865 Regulamentul pentru Administrarea și Organizarea Muzeului de Istorie Naturală.

În 1884, un incendiu distruge ierbarul, colecția de geologie generală, cea de roci și cea de fosile din România.

Grigore Antipa devine director în 1893 și conduce Muzeul timp de 51 de ani. După 1933, instituția îi poartă numele.

Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice închiriază casa Porumbacu din strada Polonă.

Antipa îi prezintă în 1903 primului ministru Dimitrie A. Sturdza un memoriu pentru realizarea unei noi clădiri.

Realizată de inginerul Mihail Rocco, după indicațiile lui Grigore Antipa, clădirea este finalizată în 1906.

Între 1948-1949 Muzeul este renovat, fauna României fiind expusă separat în cinci săli aflate la etaj.

O nouă renovare a clădirii intervine în 1957 când i se adaugă două noi aripi, anexate corpului central.

În 1996 începe consolidarea clădirii șubrezită de cutremure, de lucrările la metrou și la pasajul Victoria.

În 2008, Muzeul se închide din nou pentru încă o renovare a clădirii și o nouă reorganizare a conținutului.

A fost un șantier care a transformat vizita într-o incursiunie virtuală. Muzeul s-a redeschis la 17 septembrie 2011.

Vitrinele au fost regândite. Monitoarele și ecranele tactile oferă un plus de informații și de imagini.

Muzeul este organizat pe trei zone de vizitare

  • la demisol este zona „Biodiversitatea României”;
  • la parter sunt reprezentate ecosistemele de pe toată suprafața Pământului;
  • etajul este rezervat preistoriei și istoriei umane, etnologiei, mineralogiei, entomologiei și biologiei marine.

Vitrinele au parte de comentarii audio care sunt disponibile în română, franceză și engleză.

Textele de pe plăcuțele de prezentare și cele de pe butoanele interactive sunt în limbile română și engleză.

Muzeul găzduiește uneori expoziții temporare de mare succes, cum a fost cazul Human Body din anul 2013.

Ca majoritatea Muzeelor de Istorie naturală, Muzeul Național „Grigore Antipa” are trei funcții principale:

  1. muzeologia: conservarea, restaurarea și prezentarea colecțiilor;
  2. cercetarea: expedițiile, taxonomia, lucrările științifice în diferitele domenii ale istoriei naturale și publicațiile;
  3. învățământul: învățământul superior, studiile doctorale, conferințele, activitatea de popularizare didactică etc.

Lăsați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.